Ca urmare a structurii geologice complexe, în sub-solul judeţului Satu Mare se găsesc numeroase re-surse de substanţe minerale utile dezvoltării econo-miei.

În zona muntoasă, îndeosebi în cea vulcanică a Oaşului, au fost descoperite minereuri complexe (pi-rită, zinc, plumb, aur şi argint) şi de fier (limonită, side-rită şi perlită).

De asemenea în judeţul Satu Mare se găsesc im-portante resurse de materiale de construcţii: andezit, gresii şi calcare în Ţara Oaşului, iar pe albia Someşu-lui pietrişuri, nisipuri şi argile.

Bentonita, necesară industriei de coloranţi şi degresanţi se exploatează lângă Oraşu Nou şi Călineşti‑Oaş, luturile caolinoase la Racşa şi Oraşu Nou, iar pământurile colorate la Negreşti‑Oaş, Călineşti‑Oaş şi Crucişor.

Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaţă ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro‑sodice cu proprietăţi alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitatea Ady Endre chiar de peste 70°C.

Din punct de vedere al vegetaţiei, teritoriul judeţu-lui se încadrează în zona de silvostepă, prezentând două aspecte: unul despădurit şi altul, cu pâlcuri de pădure.

La vest de Carei, vegetaţia specifică nisipurilor continentale alternează cu plantaţii pomivitilole, culturi de câmp şi păduri de salcâm.

În partea de câmpie predomină stejeretele pure sau în asociaţie cu carpen, ulm, frasin, arţar, păducel, măr sau păr pădureţ, alun, tei, iar în părţile cu exces de umezeală (pădurea Noroieni), plopişuri şi aninişuri.

Pe Piemontul Tăşnadului şi Piemontul Codrului, s‑au extins ceretele şi asociaţiile cer – gorun – stejar, iar în Ţara Oaşului stejarul, gorunul şi fagul.

Judeţul dispune de un fond cinegetic variat (cerbi, căprioare, urşi, lupi, vulpi, mistreţi, iepuri, fazani, potârnichi, etc.) şi importante resurse piscicole.